Paroisse orthodoxe Saint-Antoine-le-Grand, Belfort, France
Parohia ortodoxă Sfântul Antonie cel Mare, Belfort, Franța
(Le texte de la Bible de cette page est la Bible de Jérusalem, prise de la page Web gratis.bible/fr/dejer en décembre 2025.)
(Textul Bibliei de pe această pagină este versiunea ortodoxă a BOR, luat de pe situl Web bibliaortodoxa.ro în octombrie 2025, la care s-au făcut câteva corecturi tipografice minore.)
Télécharger la Bible dans le format souhaité :
Descarcă Biblia în formatul dorit:
Résultat de la recherche :
Rezultatul căutării:
19. Deci cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute pentru Ștefan, au trecut până în Fenicia și în Cipru, și în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor.
20. Și erau unii dintre ei, bărbați ciprieni și cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau și către elini, binevestind pe Domnul Iisus.
21. Și mâna Domnului era cu ei și era mare numărul celor care au crezut și s-au întors la Domnul.
22. Și vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, și au trimis pe Barnaba până la Antiohia.
23. Acesta, sosind și văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat și îndemna pe toți să rămână în Domnul, cu inimă statornică.
24. Căci era bărbat bun și plin de Duh Sfânt și de credință. Și s-a adăugat Domnului mulțime multă.
25. Și a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul
26. Și aflându-l, l-a adus la Antiohia. Și au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică și învățând mult popor. Și în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creștini.
27. În acele zile s-au coborât, de la Ierusalim în Antiohia, prooroci.
28. Și sculându-se unul dintre ei, cu numele Agav, a arătat prin Duhul, că va fi în toată lumea foamete mare, care a și fost în zilele lui Claudiu.
29. Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraților care locuiau în Iudeea;
30. Ceea ce au și făcut, trimițând preoților prin mâna lui Barnaba și a lui Saul.
19. Ceux-là donc qui avaient été dispersés lors de la tribulation survenue à l'occasion d'Etienne poussèrent jusqu'en Phénicie, à Chypre et à Antioche, mais sans prêcher la parole à d'autres qu'aux Juifs.
20. Il y avait toutefois parmi eux quelques Chypriotes et Cyrénéens qui, venus à Antioche, s'adressaient aussi aux Grecs, leur annonçant la Bonne Nouvelle du Seigneur Jésus.
21. La main du Seigneur les secondait, et grand fut le nombre de ceux qui embrassèrent la foi et se convertirent au Seigneur.
22. La nouvelle en vint aux oreilles de l'Eglise de Jérusalem, et l'on députa Barnabé à Antioche.
23. Lorsqu'il arriva et qu'il vit la grâce accordée par Dieu, il s'en réjouit et les encouragea tous à demeurer, d'un coeur ferme, fidèles au Seigneur;
24. car c'était un homme de bien, rempli de l'Esprit Saint et de foi. Une foule considérable s'adjoignit ainsi au Seigneur.
25. Barnabé partit alors chercher Saul à Tarse.
26. L'ayant trouvé, il l'amena à Antioche. Toute une année durant ils vécurent ensemble dans l'Eglise et y instruisirent une foule considérable. C'est à Antioche que, pour la première fois, les disciples reçurent le nom de „chrétiens.”
27. En ces jours-là, des prophètes descendirent de Jérusalem à Antioche.
28. L'un d'eux nommé Agabus, se leva et, sous l'action de l'Esprit, se mit à annoncer qu'il y aurait une grande famine dans tout l'univers. C'est celle qui se produisit sous Claude.
29. Les disciples décidèrent alors d'envoyer, chacun selon ses moyens, des secours aux frères de Judée;
30. ce qu'ils firent, en les envoyant aux anciens par l'entremise de Barnabé et de Saul.